„Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. – (1) Se aprobă stema municipiului Slatina, judeţul Olt, prevăzută în anexa nr. 1.
(2) Descrierea elementelor însumate ale stemei şi semnificaţiile acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.”, este textul Hotărârii de Guvern numărul 1368 din 10 noiembrie 2005. Hotărârea este semnată de prim-ministrul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu şi contrasemnată de ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.
Ideea unei steme, după 1990, aparţinei administraţiei Păunescu, care afişa stema neoficială pe diverse antete sau afişe. Oficializarea stemei vine aproximativ 10 ani mai târziu. Administraţia Vâlcov făcând demersurile necesare către Comisia de Heraldică şi Guvernul României. În şedinţa Guvernului României, din 10 noiembrie, stema este aprobată, iar hotărârea poartă un număr interesant: 1368.
La 20 ianuarie 1368, domnul Ţării Româneşti, Vladislav I Vlaicu scuteşte negustorii braşoveni de vama de la Slatina, astfel redactând ceea ce noi numim astăzi hrisovul prin care se atestă documentar denumirea oraşului. La 10 noiembrie 2005, 1368 capătă o altă valoare istorică. Este numărul hotărârii emise de Executiv. La 13 noiembrie, hotărârea este publicată în Monitorul Oficial.
Simbolistica elementelor stemei Slatinei
Stema municipiului Slatina se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp albastru, se află un turn crenelat, de argint, cu o poartă neagră arcuită şi zăbrelită, dotat cu trei ferestre negre, însoţit de un soare în dreapta şi de o semilună crai-nou în stânga, ambele de aur.
În partea inferioară, în câmp roşu, se află un pod de aur, cu trei deschideri şi o balustradă metalică cu cinci arce, peste unde de argint, umbrite negru, ieşind din vârful scutului.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate.
Semnificaţiile elementelor însumate:
Turnul simbolizează punctul de pază şi vamă al localităţii, fapt menţionat într-un act oficial emis de Vlaicu Vodă în anul 1368 pentru negustorii braşoveni.
Cele două astre, soarele şi luna, care flanchează turnul, semnifică lumină, fertilitate, libertate, respectiv veşnicie, creştere şi cunoaştere.
Podul peste râul Olt reprezintă importanţa localităţii în traficul comercial şi de călători.
Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reşedinţă de judeţ.
În prezent, stema a suferit mici modificară, datorită unui nou format de editare digitală, formatul vectoria fiind practic pentru imprimarea sa pe diverse materiale.