Deputatul Adrian Țiu, scrisoare deschisă către Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole

Date:

Deputatul de Olt, Mihai Adrian Țiu, a trimis o scrisoare deschisă adresată Ministrului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole, prin care atrage atenția că o eventuală mărire de TVA la 24% sau 25%, de la 21% (de la 1 august 2025) va lovi în cetățenii cu venituri mici.
De asemenea, Țiu este de părere că o reducere a fiscalităţii pe muncă ar conduce la o creştere a gradului de colectare a încasărilor la bugetul de stat. Iar pentru această afirmație, deputatul dă exemplul țărilor Franța, Germania, Spania și Angila, acolo unde TVA este stabilit în funcție de venit:
Redactăm integral scrisoarea deputatului de Olt, Adrian Mihai Țiu:
„Consider că în contextul economico-social actual se impun măsuri urgente pentru reducerea fiscalităţii pe muncă, având în vedere că aproximativ 80% dintre angalaţii din Romănia câştigă sub nivelul mediu brut pe economie. În contextul unui deficit bugetar ce ajunge la aproape 9% din PIB, pentru anul 2025, o nouă majorare a TVA ar agrava şi mai mult situaţia fiscală a veniturilor din muncă. Fac referire aici la intenţia Guvernului Bolojan de a creşte TVA la 24 sau 25 %, avand in vedere scăderea încasărilor la bugetul de stat după majorarea TVA de la 19% la 21% (de la 1 august 2025). Din păcate pentru români, actualul Guvern este incapabil să inţeleagă că scăderea încasărilor la bugetul de stat este o consecinţă economică previzibilă, deoarece o taxă mai mare duce la creşterea preţurilor, reducând puterea de cumpărare a consumatorilor şi, implicit, conduce la scăderea volumului vânzărilor. Având în vedere cele menţionate mai sus consider că doar o reducere a fiscalităţii pe muncă ar conduce la o creştere a gradului de colectare a încasărilor la bugetul de stat. Salariaţii vor avea un venit net mai mare care ar fi utilizat pentru creşterea investiţiilor şi a consumului. Cred că este important ca Guvernul României să susţină acele măsuri care permit creşterea numărului de rotaţii pentru capitalul financiar românesc, pentru a putea încasa taxe mai mari la bugetul de stat. Analizând impozitarea muncii din principalele state ale Uniunii Europene si Anglia, au rezultat urmatoarele date pentru impozitarea progresivă:
1. Franţa: Impozit 0% pentru venituri până la 10.777 EUR
Impozit 11% pentru venituri între 10.778 EUR şi 27.478 EUR
Impozit 30% pentru venituri între 27.479 EUR şi 78.570 EUR
Impozit 41% pentru venituri între 78.571 EUR şi 168.994 EUR
Impozit 45% pentru venituri peste 168.994 EUR
2. Germania: Impozit 0% pentru venituri de până la 12.096 EUR
Impozit 14% pentru venituri între 12.097 EUR şi 68.429 EUR
Impozit 42% pentru venituri între 68.430 EUR şi 277.825 EUR
Impozit 45% pentru venituri ce depăşesc 277.825 EUR
3.Spania: Impozit 19% pentru venituri până la 12.450 EUR
Impozit 24% pentru venituri între 12.451 EUR şi 20.200 EUR
Impozit 30% pentru venituri între 20.201 EUR şi 35.200 EUR
Impozit 37% pentru venituri între 35.201 EUR şi 60.000 EUR
Impozit 45% pentru venituri între 60.001 EUR şi 300.000 EUR
Impozit 47% pentru venituri peste 300.000 EUR
4. Anglia: Impozit 0% pentru venituri de până la 12.570 £
Impozit 20% pentru venituri între 12.571 £ şi 50.270 £
Impozit 40% pentru venituri între 50.271 £ şi 125.140 £Impozit 45% pentru venituri ce depăşesc 125.140 £.
Analizând cele 4 exemple de mai sus rezultă că doar cele mai mari venituri salariale sunt taxate cu o cotă de 45 %. În practica europeană, cele mai mici venituri salariale au o cotă de impozitare de 0%.În schimb, ce face statul român? Taxează toate salariile, de la cel mai mic până la cel mai mare cu 45%. De ce statul român este incapabil să susţină reforma fiscală pentru piaţa forţei de muncă? De ce forţa de muncă din România o suprataxăm, de ce o menţineţi în sărăcie şi nu ii asiguraţi aceleaşi drepturi pe care le au salariaţii din ţările dezvoltate ale U.E?Are Ministerul pe care dumneavoastră îl conduceţi un plan pentru reducerea fiscalităţii pe muncă şi alinierea legislaţiei româneşti la prevederile legislative din Uniunea Europeană, şi în ce constă acest plan?Putem folosi un model european şi pentru piaţa forţei de muncă din România? Ce model european consideraţi că poate fi implementat şi în România?Un popor unit nu poate fi învins!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img

Popular

More like this
Related

Senzaţional! Caracaleanul Dan Diaconescu nu se mai vede la Canal 33

Colaborarea dintre Dan Diaconescu și postul Canal 33 a...

Două noi parcări deschise pe Drumul Expres Craiova–Pitești, în zona Balș

Pe Drumul Expres 12 (DEx 12) Craiova–Pitești au fost...

Slatina: Intersecția Bld. A. I. Cuza cu str. Primăverii va fi închisă traficului rutier

O nouă artere importantă din municipiul Slatina va fi...