Unul dintre cele mai discrete monumente din Slatina, tăcut, care nu şi-a spus povestea niciodată, este dedicat eroilor Primului Război Mondial. Acesta a fost ce de-al doilea monument din Slatina, după Monumentul Ecaterinei Teodoroiu.
Într-un final, a permis cercetătorului însetat de istoria locală să elucideze existenţa sa. Cum nicio instituţie de pe plan local nu deţinea informaţii despre el, cercetarea s-a extins pe planuri nelimitate: oameni, arhive, presa vremii şi Institutul Național al Patrimoniului. Oamenii nu prea ştiu, iar unii îşi amintesc că, pe la începutul anului 1980, monumentul a fost dus la Cimitirul Strehareţ (existând un document de relocare, emis de Primăria Slatina, informaţie prezentată de Jan Năstase, fost jurist al instituţiei). Două ziare au relatat despre inaugurarea monumentului. Articolele, şi o fotografie din 1977, elucidează tot misterul monumentului despre care unii ştiu că a fost un monument funerar privat şi că a fost mereu în cimitirul de la Strehareţ.
Inaugurarea – 2 iunie 1927, Cimitirul Eroilor de la gară
Din ediţia 134 bis (anul 45), 14 iunie 1927, a ziarului „Universul”, aflăm că monumentul a fost inaugurat în Cimitirul Eroilor, care, la acea vreme, se afla lângă Gara Slatina (ulterior Unitatea Militară, Parcul Tineretului în prezent).
Cimitirul Eroilor, de pe Bulevardul Gării, fusese inaugurat imediat după Primul Război Mondial, unde, pe o suprafaţă foarte mare de teren, au fost înmormântaţi soldaţi români şi străini. Din acelaşi ziar, aflăm că, la sfârşitul anilor ’20, se organizau licitaţii pentru aprovizionarea cu produse alimentare pentru Garnizoana Slatina. Ceea ce înseamnă că deja exista unitatea militară peste locul fostului Cimitir al Eroilor.
Ziare precum „Universul”, „Epoca” sau „Timpul”, scriu că, la 28 mai 1925, este inaugurat noul cimitir închinat eroilor. Deducem că, în perioada anului 1925, s-a înfiinţat unitatea militară şi osemintele ostaşilor au fost reînhumate în noul cimitir din faţa Şcolii Normale de Băieţi „Preda Buzescu” (Liceul de Construcţii). La 28 mai trebuia inaugurat şi Monumentul Ecaterina Teodoroiu, dar, din cauza faptului că nu se turnase piatră în zona monumentului, s-a amânat până la 31 mai. În anii ’70 au fost descoperite oseminte ale soldaţilor înhumaţi, după ce s-au refăcut aleile din unitate. Ca fundaţie pentru alei s-a folosit cărbune, care a ieşit la iveală în 2019, când s-au făcut săpăturile pentru amenajarea Parcului Tineretului.
Articolul despre inaugurarea monumentului de la Cimitirul Eroilor începe cu însemnarea zilei în care a fost redactat „Slatina, 10 iunie”. Autorul anonim a redactat articolul mai târziu de 2 iunie, ziua inaugurării, care era şi Înălţarea Domnului – Ziua Eroilor.
„La această pioasă solemnitate au luat parte autorităţile civile şi militare, ofiţeri din garnizoană, toate şcoalele secundare şi primare cum şi un numeros public. După terminarea serviciului religios, s-a făcut sfinţirea apei şi stropirea monumentului de protoereul judeţului, Marinescu.
Au vorbit: protoereul Marinescu, general Truşculescu, 1t-col. invalid L. Teiuşeanu şi d-na Constanţa Efr. L. Ştefănescu, donatoarea”, se arată în preambul.
„În sfântă zi a Înălţărei, când poporul sărbătorește ridicarea la ceruri a celui ce a pătimit pentru binele omenirei, am venit să preamărim faptele acelora dintre frații noștri cari s’au jertfit pe altarul patriei, luptând eroic contra voinţei duşmanilor de a ne ocupa ţara.
Este o faptă creștinească și, în același timp o datorie națională, ca cel puţin o dată pe an să îngenunchem în fața mormintelor acelora cari fără șovăire cu credinţa în Dumnezeu şi cu iubire de țară au căzut luptând pentru apărarea pământului strămoşesc.
Cultul eroilor trebuie să meargă până la zeificare și poporul care știe să-şi cinstească eroii este demn de respectul lumei întregi și nu va pieri niciodată„, a spus Constanța Eufrosina Leontina Ștefănescu în alocuţiunea sa.
Monumentul se compune dintr-un soclu, realizat din piatră, marmură şi ciment, în două trepte. Pe soclu se află o statuie care reprezintă un înger care se roagă, cu aripile uşor desfăcute, purtând între mâna dreaptă şi piept o cruce. Lucrarea este opera pietrarilor din cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti (de unde şi stilul cu specific catolic al statuii)
Pe latura principală a soclului, pe o placă este inscripționat textul:
„1916
NOEMBRIE
DE EROI
AȘA NE-AU ÎNVĂȚAT STRĂMOȘII
MURIND SĂ NE-APĂRĂM MOȘIA
ȘI SĂ STRIGĂM ÎN CLIPA MORȚII
TRĂIASCĂ TOTUȘI ROMÂNIA
CONSTANȚA EUFROSINA LEONTINA ȘTEFĂNESCU
BUCUREȘTI”
La începutul lui 1980, monumentul a fost înlocuit cu un obelisc din beton şi relocat în Cimitirul Strehareţ, la intrarea în vechiul cimitir. Cu timpul, el a fost mutat pentru a fi vizibil publicului. Acesta se află în apropierea capelei cimitirului, prima capelă construită în cimitir de familia deputatului şi latifundiarului Alexandru Iliescu.
Constanța Eufrosina Leontina Ștefănescu era cumnata unuia dintre militarii îngropaţi în cimitirul de la Slatina. Militarul era Marin „Mişu” Ștefănescu. Familia Ştefănescu era din Bucureşti. Deducem că nu au reînhumat trupul rudei în Bucureşti şi l-au lăsat în Cimitirul Eroilor de la Slatina.
Astfel, se încheie o veche dezbatere asupra misteriosului monument de la Cimitirul Strehareţi. Moral, locul monumentului este în Cimitirul Eroilor de pe strada Drăgăneşti. Rugăm administraţia locală să facă această reparaţie morală şi istorică.
