Ziua Drapelului Naţional | Steagul Gărzii Orășenești Slatina, prezent la citirea Proclamaţiei de la Izlaz, din 1848, sfinţit la Schitul Sopot

Date:

O patrie se identifică prin simboluri, valori, tradiţii, credinţe şi moştenire. Sunt câteva simboluri naţionale de care un român adevărat nu trebuie să se separe: Stema, Drapelul şi Imnul. Unul dintre aceste simboluri este Drapelul Naţional. În secolul al II-lea, cum apare în scrierile lui Arian, stindardul dacic era format dintr-un cap de lup din bronz şi un corp de balaur din piele, colorat cu albastru, galben şi roşu. Cele trei culori apar şi în ciucurii de la drapelul militar al lui Tudor Vladimirescu, în timpul Răscoalei Valahe din 1821.

Prin Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al României din 26 iunie 1848, se stabilea că steagul național va avea trei culori: albastru, galben și roșu, cu deviza „DREPTATE, FRĂȚIE!”, cu referire la toate cele trei provincii locuite de români. Din acea vreme se mai păstrează, la Muzeul Naţional de Istorie a României, doar steagul Gărzii Orășenești Slatina
Pe fâșia albastră este scrisă deviza – „Frație Dreptate”, pe galben – „Județul Oltu”, iar pe roșu – „Orașul Slatina”.

Acest drapel a fost sfinţit la Schitul Sopot din Slatina, metohul Episcopiei de Argeș, la acea vreme. Sfinţirea ar fi avut loc după venirea gărzii de la Izlaz, acolo unde s-a citit proclamaţia de la 9 iunie 1848. Aflăm asta din Revista Istorică Română, din 1946.

Schitul cu penitenciar
Ridicat din temelie în a doua jumătate a sec. XVIII de către Constantin Rătescu, postelnic, cu soția sa Maria, schitul Sopot (azi Biserica Sfinţii Împăraţi) a fost la început de lemn, hramul schitului fiind al Sfântului Ierarh Niculae.

În 1821 a suferit un incendiu, când Slatina a ars timp de trei zile, după ce otomanii au dat foc oraşului. Aceştia s-au răzbunat, de fapt, pe Tudor Vladimirescu.

La 23 aprilie 1822, Constantin Rătescu, aflându-se „sterp de copii”, donează tot avutul compus din vii, moșii și robi Episcopiei Argeșului. De asemenea, mai dă și o pereche de case. Din banii săi se clădeşte „și o sfântă mănăstire în orașul Slatina ce să numește Sopotul”. La sfârşitul secolului XIX, în chiliile schitului, funcţiona şi un penitenciar.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img

Popular

More like this
Related

Cum arată buletinul de vot pentru primul tur de la prezidențiale

Românii merg la urne pe 24 noiembrie, pentru a-şi...

Blocul Medicală al Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, modernizat complet

Lucrările de modernizare la blocul Medicală al Spitalului Judeţean...

Tradiţia continuă. Când vedem „Singur acasă” la PROTV

Dacă ai terminat toate serialele de pe Netflix şi...

Minibiblioteci, în parcurile din Slatina

Într-o inițiativă menită să încurajeze lectura și să aducă...