Forța Dreptei a obținut sesizarea Curții Constituționale asupra Ordonanței de Urgență nr. 21/2024, prin care a fost decisă comasarea alegerilor locale cu europarlamentare, în urma contestației depuse la ICCJ privind componența Biroului Electoral Central. Demersul Forța Dreptei a venit după refuzul Avocatului Poporului de a da curs, fără niciun fel de temei, cererii formulate de liderii alianței Dreapta Unită.
Solicităm președintelui Curții Constituționale stabilirea unui termen de judecată cu celeritate, ținând cont de imperativul clarificării calendarului electoral aflat în desfășurare. Admiterea sesizării de neconstituționalitate a Forța Dreptei de către CCR va duce la organizarea alegerilor locale la termen, ținând cont de durata mandatului aleșilor locali, la finalul lunii septembrie a acestui an. Menționăm că sesizarea CCR nu afectează în niciun fel desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European la data de 9 iunie.
Sesizarea de neconstituționalitate este întemeiată pe aspecte indubitabile referitoare la încălcarea legii fundamentale și a jurisprudenței consolidate a Curții Constituționale în materie electorală și a rigorilor pe care trebuie să le îndeplinească ordonanțele de urgență. Analiza de la nivelul CCR, oricât de partizană ar fi intereselor politice ale actualului Guvern, nu poate să ocolească aspectele flagrant neconstituționale ale ordonanței de urgență, întrucât printr-o astfel de decizie judecătorii Curții Constituționale ar anula efectiv rolul instituțional al acestui organism fundamental într-o democrație și într-un stat de drept.
Atenționăm asupra faptului că suntem în prezența celei de-a doua decizii a ÎCCJ cu privire la sesizarea CCR asupra neconstituționalității OUG 21/2024 pentru comasarea alegerilor în ansamblul său. Reluăm solicitarea adresată Avocatului Poporului de a înainta, la rândul său, sesizarea de neconstituționalitate în baza motivațiilor puse la dispoziție de partidele din alianța Dreapta Unită.
Totodată, somăm conducerile celor două camere ale Parlamentului să urgenteze parcursul legislativ al OUG 21/2024, astfel încât dezbaterea parlamentară să se desfășoare în procedură de urgență, iar grupurile parlamentare să-și poată exercita, la rândul lor, dreptul de sesizare a Curții Constituționale.
Argumentele invocate de Forța Dreptei împotriva OUG 21/2024 privesc neconstituționalitatea:
– în ansamblul său, prin încălcarea art. 115, alin. (4) din Constituție, întrucât nu a fost justificată în mod real și efectiv necesitatea obiectivă a comasării alegerilor, nici urgența reglementării și nu a fost prezentată situația neprevăzută și excepțională care să reclame adoptarea ordonanței;
– în integralitate, în raport cu art. 1, alin. (5) din Constituție, deoarece motivarea prezentată pentru adoptarea ordonanței de urgență este lipsită de fundament, conține informații false, este lipsită de coerență și este prezentată o justificare superficială;
– în raport cu art. 115, alin. (6) din Constituție, întrucât ordonanța afectează drepturile electorale și regimul instituțiilor fundamentale, în raport cu modificarea operată în domeniul legislației electorale;
– în raport cu art. 1, alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât sunt afectate principiile previzibilității normelor, stabilității și securității juridice, în condițiile în care Codul de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția fixează o interdicție de modificare a legislației electorale cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri, inclusiv în privința compunerii comisiilor electorale;
– față de art. 2, alin. (1) din Constituție, cu privire la exercitarea suveranității poporului prin intermediul organelor reprezentative, rezultate din alegeri libere, periodice și corecte;
– față de art. 8, alin. (2) din Constituție, întrucât soluția legislativă a relegalizării traseismului politic contravine rolului constituțional al partidelor politice de a contribui la definirea şi la exprimarea voinței politice a cetățenilor;
– prin raportare la art. 36, art. 37, art. 38 și art. 16 din Constituție, întrucât ordonanța de urgență aduce atingere dreptului de vot, dreptului de a fi ales și principiului egalității în drepturi, având în vedere modificarea regulilor referitoare la competitorii politici, la compunerea comisiilor electorale în care le-a fost restrâns dreptul de reprezentare (cum este cazul Biroului Electoral Central), la imposibilitatea exprimării votului de către cei care ar fi împlinit vârsta majoratului până în luna septembrie, precum și la imposibilitatea de a candida simultan la alegerile locale și europarlamentare în calitate de candidat independent în cazul unui scrutin, și de candidat pe listă de partid în cazul celuilalt scrutin;
– în raport cu art. 147, alin. (4) din Constituție, întrucât ordonanța de urgență încalcă în mod vădit toată jurisprudența Curții Constituționale în domeniul legislației electorale, a interzicerii traseismului politic, și cu precădere, în privința ipotezei comasării alegerilor naționale.
